Versuri: Tot ce-ți trebuie

Refren (Nicolla):
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
Și păsările la început

Strofa 1 (Macanache):
În viață toate sunt la locul lor ca într-un magazin
Unii cred că e coincidență, alții că-i destin
Și nu e vorba de noroc deloc, nici măcar puțin
Nu tre' să faci, dar tre' să crezi că poți să faci din apă vin
Ca să mănânci, trebuiе să muncești, nu contează cine еști
Pentru tot ce faci sau nu faci, oricum o să plătești
Nu cu mai mult, cu mai puțin, trebuie să înveți să te mulțumești
E nașpa rău să fii bogat, până te obișnuiești
Un gând, dacă plantezi pe zi, e mai bine decât nimic
În zece ani ajungi uriaș, oricât ai fi de mic
Poți să ajungi cel mai bun dintre toți, în orice domeniu
Nu vezi că și cei mai proști dintre noi au sclipiri de geniu?
Trebuie să fii puțin nebun să faci ceva impresionant
Mulți nu-și fac treaba până la cap, maxim fac un rezumat
Și tot se uită mirați când dau de rezultat
E ca și cum viața le-a dat ceva scump, dar l-au refuzat

Strofa 2 (Oscar):
Toată viața am fost un copil timid
Până am dat de un negativ, și totul s-a schimbat subit
Am muncit, m-am gândit cum să fac totul din nimic
Iar acum că am reușit constat că sunt nefericit
Am devenit clișeul rockstarului pierdut în târfe și droguri
Ăsta-i prețul când fugi de liniște să domini top-uri
Mi-am pus viața la risc pentru un vis, de a deveni artist
Roagă-te pentru mine, asta nu-i strofă, e un acatist
Jur că mă simt la fel ca VD pe "Noaptea minții"
Închid ochii, am premoniții, știu că-i greu să mă poți simți
Hip-hop-ul mă urăște, jur mă simt și mai real (Okay)
Se bat cu pumnii în piept că-s underground, dar se plâng că n-au bani
Lasă-mă să spun părerea, nu vreau să creez situații
Nu aș face-o cu plăcere dacă-i mulțumesc pe alții
Am intrat în joc cu tupeul, am luat ce-i al meu
Dar într-un final cred că o să dispar ca Deceneu

Punte (Oscar):
Nu mai știu ce-i real
Cred că n-am știut-o niciodată
E ușor să comentezi de pe bancă
Nu mai știu ce-i real
E imposibil să-ți zic ce simt
Dacă nu am un beat pe repeat
Nu mai știu ce-i real
În drumul meu n-am umblat după bani
Am făcut pași, evitând orice scandal
Nu mai știu ce-i real
Dar acum am doar gânduri negative
Fix că nimic nu o să se schimbe

Refren (Nicolla):
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
Și păsările la început

Strofa 3 (Chimie):
Ye, ah
Am rimele fine, eu am compasiune, bro
Asta mi-a dat și flow, venim de aici din Rou'
Icoana după dinero, fac victime din erou
Am ochii bibelou, nu-i poți trezi din hou
Viața e un mister, man, te rog, nu dispera
Pot să te distrez clar, dar văd că vibrezi larg
Și poți să ajungi un sclav, ce poate fi mai grav?
S-apleacă pentru bani, se roagă pentru praf
Și lacrimile care cad pe obraji ca seva de pe copaci
Ai grijă ce faci, în cine-ți-o bagi
Și ni se aduc omagii, pentru ce am pus pe pagini
Am scris și după margini, e goana după argint
Și nici nu vreau să m-agit, că viața trece rapid
Dar man, eu nu sunt perfid, poți să mă ții pe repeat
Și conștiința o ridic, este mental și fizic
Dar nu mă uit la filme nașpa, că nu vreau să mă stric
Dar pentru mine nu există „nu pot”, se respectă un cod
Tot ce ating face rod, am busola cu mine, pace frateleNord
Fac record în jocul ăsta, dacă atacu' de cord
Replici epice, nu știu dacă le pricepi
Sunt în București, în epicentru, mă mișc eficient
Nu sunt delicvent, vreau să fiu super inteligent
Trandafiri și pistoale, foarte puternici

Strofa 4 (Vlad Dobrescu):
Aș vrea să mulțumesc echipei
Și echipa-s eu, purtând 11 tricouri diferite
Prietenii te vor susține că țin la tine, dar nu-ți fac treaba
Nu le mai tot spune ce o să faci, arată-le când e gata
Că decât să le povestești la toți ce planuri ai
La fel de bine ți le-anulai, trebuie să muncești încontinuu
Ca să-ți construiești destinul și dacă nu ești destul de bun
Devino, până mi-am dat seama că nu-i de vină vinul
Am fost pe alcool, nicotină și weed, dar cel mai bine-i lucid
Norocul trece pe la toți, dar trebuie să te prindă muncind
Fiindcă altfel o să ai noroc prostesc, la pescuit și table
Și-o să te întrebi de ce restul toți cresc și tu stagnezi
Găsește o cale, scoate binele din toate
Fă supă din lebede negre, medicamente din venin de șarpe
Multă baftă și sper că te-am ambiționat
Că răsplata vine înainte de treabă doar în dicționar


Refren (Nicolla):
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Cu ce nu poți schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
Și păsările la început

Outro (Vlad Dobrescu):
N-ai tot ce vrei, tot ce-ți trebuie
Ia ce-i în regulă ca să repari ce nu e
Ce nu se poate schimba, nu-ți bate capul
Când drumul-i blocat, apare întotdeauna altul
Vlad