Versuri

Strofa 1 (Poe):
Am văzut oameni săraci, dar fericiți,
Am văzut oameni bogați, dar necăjiți,
Am văzut oameni peste tot pe unde am fost,
În palate, castele sau fără adăpost.
Am văzut oameni care s-au vândut, ca să le fie bine,
Am văzut oameni care s-au vândut și au mesele pline,
Am văzut oameni, care nu au ce să vândă,
Am văzut oameni care s-au vândut cu totul într-o secundă.
Am văzut oameni care s-au vândut ieftin pentru nimic
Am văzut oameni care și-au jucat viața la loess în plic
Am văzut zdrențe la costum și oameni buni în derbedei
Am văzut oameni care trag doar pentru ei,
Pentru că viața te duce, te-mpinge, dar nu știi ce vine,
Numai tu singur poți alege ce-i rău sau ce e bine,
Uneori faci compromisuri, și-ai căzut în plasă
Dai toți banii pe o țoală, ca să stai cu ei la masă
Și dacă nu mai ai nimic, rămâi ca altă dată
Toți te părăsesc și hoinărești din nou singur pe stradă
Ai greșit o dată, mai greșești și-a doua oară
Am văzut oameni ce s-au vândut pentru o viață ușoară.

Refren (Poe):
Și dacă numeri, te poți trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, de aia nu mă vând, voi fi aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și voi veni după tine, te voi găsi
Și nu voi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te voi lua, te voi căra oricât ar fi viața asta de grea
Când lumea ta crezi că nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.

Strofa 2 (Dodut):
Am văzut multe până acum și mai toate m-au îngrozit
Copii chinuiți trimiși de proprii părinți la cerșit
Bombardier cu blugi mulați și doar 4 clase,
Lovind cu bestialitate femei neputincioase
Am văzut bătrâni pe bancă, așteptând ani la rând
Copiii să li se întoarcă, însă nu au mai apărut
Am văzut oameni cu școală, făcând foamea în garsoniere
Oameni cu 4 clase strâng în ditai mare avere
Am văzut multe în astea 23 de ierni,
Și am înțeles că dormi fix așa cum îți așterni
Vezi și tu, cel mai periculos animal e omul
De pe vremea lui Eva, când au mâncat și cotorul
Cum zice și Poe, în viață nu știi ce vine
Când alții te trag în jos, tu trage ca să tragi de tine
Pe parcurs vei vedea multe ciudățenii,
Dar vezi-ți de ciorba ta și lucrează la mirodenii.

Refren (Poe):
Și dacă numeri, te poți trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, de aia nu mă vând, voi fi aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și voi veni după tine, te voi găsi
Și nu voi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te voi lua, te voi căra oricât ar fi viața asta de grea
Când lumea ta crezi că nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.

Strofa 3 (Dodut):
Oameni fericiți cu-o jumate de pâine,
Alți oameni, ce te tratează ca pe un câine
Știu săraci care îți dau puțin, chiar dacă n-au nimic,
Bogați cu arfe de împărați, dar cu sufletul mic
Am văzut oameni îmbrăcați frumos, dar sufletul le plânge
Am ajuns respectați și-au strâns averi, trecând prin bălți de sânge,
Dar chiar și acei ce stau pe val o viață și au de toate,
La final rămân singuri pierduți pe patul lor de moarte
Omul cât trăiește – învață, mi-a spus un om bătrân
De când mama ta te-a scos din pântec și te-a pus la sân,
Dar mulți nu învățăm chiar dacă am avea și 9 vieți
În goană după bani ne dăm chiar și cu capul de pereți
Și-atunci când nu mai ai nimic, rămâi ca altă dată
Toți te părăsesc, și rămâi singur pe stradă
Ai greșit o dată, mai greșești și-a doua oară,
Am văzut oameni care și-au vândut chiar și întreaga țară.

Refren (Poe):
Și dacă numeri, te poți trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, de aia nu mă vând, voi fi aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și voi veni după tine, te voi găsi
Și nu voi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te voi lua, te voi căra oricât ar fi viața asta de grea
Când lumea ta crezi că nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.