Versuri

Refren (Liviu Teodorescu):
Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.

Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.

Strofa 1 (NOSFE):
Nici în seara asta nu ajung la cină (Pare rău),
Iar mă bag în pat, afară-i lumină,
Pășesc încet, nu vreau să te trezesc (Shh),
Dimineața iar plec, fără să-ți povestesc (Pup, baby).
Ce am mai făcut, cu cine mă lupt,
Unele lucruri le uităm amândoi și se duc,
Zi de zi îți mai cer încă puțină răbdare,
Știu că cer prea mult, dar mai cer și iertare.
Dacă mă aștepți promit doar că o să te fac să zbori,
Și că la final vom fi nemuritori.

Refren (Liviu Teodorescu):
Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.

Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.

Strofa 2 (Liviu Teodorescu):
Arta e nemuritoare, sufletul la fel,
Timpul trece repede și-apoi ne ia cu el,
Ne duce în altă lume unde nu există timp,
Să ne reamintim și apoi să revenim.
Nu există moarte, poate doar în mintea mea,
Dar tot ce scriu e suflet pur, așa că nu te speria,
Ne e dor de tine, de ceva vreme,
Pe oamenii buni îi cheamă îngerii devreme.

Refren (Liviu Teodorescu):
Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.

Nemuritori, nemuritori,
Te-am pus în versul meu de dor,
Și-o să trăim de mii de ori,
Prin sunet și culori.