Versuri

Aveam urechi, dar nu aveam destulă minte s-ascult,
Am auzit-o înainte să-mi dau seama că eu pot mai mult.

Strofa 1:
Nu știu cum sunt alții, da-n ceea ce mă privește
Aș vrea să văd și partea bună din poveste,
Să pun pe foc tot ce-a fost rău și nu mai este,
Să-mi încălzească sufletul când se răcește.
O dau în bară, îl văd pe tata cum zâmbește
Spunând că "cine nu muncește nu greșește",
E modul lui de a te face să treci peste
Și-un alt fel de-a-ți spune că te iubește.
Mama spunea “pune mâna și citește!
Pregătește-te că-n viață nu poți copia la teste.”
Aș vrea să fi ascultat-o atunci orbește,
Că acum n-am timp destul dar omu-nvață cât trăiește.

Aveam urechi, dar nu aveam destulă minte s-ascult,
Am auzit-o înainte să-mi dau seama că eu pot mai mult.

Refren:
Dar eu pot mai mult și tot mai mult - mai mult,
Azi un pic mai bun, mâine mai mult și mai mult.
Dar eu pot mai mult și tot mai mult - mai mult,
Azi un pic mai bun, mâine mai mult și mai mult.

Strofa 2:
Adevarul e că-n multe zile îmi ploua în suflet,
Iar pe din afară nu vedeai decât un zâmbet.
Băgăm zi sș noapte la același plan,
Nu-mi ieșea, dar tot scriam, nu știam, dar învățam.
Mi s-a spus "n-ai nicio șansă-i prea târziu, du-te la muncă!”
“Tot ca tine sunt 100, ai copil, el ce mănâncă?”
“Uite-te la alții și de când se chinuie,
Uite Velea și Connect-r, tot nu-s cine știe ce.”
După ani, printre lacrimi, mi-a zis că îi pare rău
Că nu a avut încredere-n potențialul meu,
“Bine că n-ai ascultat, sunt mândru de tine și frac-tu
Și părinții mai greșesc, la final rămân tot tac-tu.”
Acum nu mai doare, suntem bine, trecem peste,
Tot ce tre' să vezi, e morala din poveste:
Dacă ai un vis, pune mâna și muncește,
Iar un om adevărat recunoaște când greșește.

Refren:
Dar eu pot mai mult și tot mai mult - mai mult,
Azi un pic mai bun, mâine mai mult și mai mult.
Dar eu pot mai mult și tot mai mult - mai mult,
Azi un pic mai bun, mâine mai mult și mai mult.

Aveam urechi, dar nu aveam destulă minte s-ascult,
Am auzit-o înainte să-mi dau seama că eu pot mai mult.