Versuri

Strofa 1:
Am o poveste de spus, probabil inspirată de sus,
Asta-nseamnă că eu doar am tradus,
Dar fii atent ce bine-am transpus, vorbe de duh,
Vrăjeală din sud, le-am simţit în propriul meu trup.
Şi-am pus bombe pe tobe, ca să nu pun bombe
Într-ăştia cu robe, prind viaţă în slove,
Voi scoateţi doar vorbe, eu sunt din Sălăjan, Balta Albă,
Şi merg pe stradă drept fiindcă n-am greşit vreodată.
Poate doar fără de ştire sau faţă de cerescul Tată,
Dar ţi-am mai spus o dată, e băiat de cartier, sperăm că ne iartă.
De-aia nu ne supărăm atunci când ne-ncearcă,
Nu ne supărăm nici atunci când ne ceartă.
Voi scoateţi doar vorbe, eu caut o frază întreagă,
O rumeg, o mestec, ţi-o scuip în faţă.
Ai vorbit mult, acum stai jos şi învaţă,
Ai nevoie de-o idee frumoasă.
O nevastă să-ţi facă o mâncare gustoasă,
Şi problemele toate sunt aperitive la masă.
Exerciţiu – asta-i matematica noastră,
Pur aplicată când teoria-i proastă.

Refren:
Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?

Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?

Strofa 2:
Ei construiesc arme şi-ţi pun în cap gânduri brutale
Cum că bucăţi de plumb vor smulge bucăţi de carne.
Dar n-au cum să smulgă bucăţi din oameni,
Doamne, răpeşte-mă în trup ca să-ţi arăt rănile pe care
Nemernicii le-au făcut şi-au dat şi cu sare,
Ia-le vorba din gură, pune Sfintele Taine,
Că-i plină de ură şi vorbe murdare,
Împroaşcă prin ecrane vorbe fără valoare.
N-au nici soluţii, n-au nici culoare,
N-au nici metafore, nici comparaţii uimitoare.
Doar teorii jignitoare, feţe ginitoare,
Sigur marginalizaţi în clasele primare.
Cum dau de putere vor răzbunare,
Fă-le ura cascadă, ştii, eu înot prin oceane,
Rechini la picioare, probleme? Doar o încercare,
Timpu-i static, viaţa curgătoare,
Noroc cu efectul de seră altfel curgeam prin patinoare
Până şi-n paradisuri tropicale,
Ninge cu bani gheaţă, evaporă principii în ceaţă,
Doar un cuvânt – speranţa-i acasă!.

Refren:
Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?

Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?

Refren:
Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?

Dumnezeu e băiat de cartier, ţi-am mai spus,
Ce dovezi mai vrei?
Sunt aici cu băieţii mei,
El mi-a dat tot, tu ce poţi să-mi oferi?