Versuri

Imi pare o nebunie,
Cat de clar imi esti si cat de greu imi e sa-ti spun si tie
Deaia am scris aceasta symphonie
Nu pentru recompense de hartie,
Dar daca vin ploaie, lasa-le sa fie si nu uita sa-mi pui in suflet bogatie
Fiindca nu vreau nimic din ce m-ar impiedica sa vin in Imparatie
Si imparte cu mine tot de la tristete pan'la bucurie,
Tu mai sustinut inca din copilarie
Deaia multi nu unţeleg si nu au cum sa ştie ce-i ascuns cu adevarat in aceasta poezie
Si doar se gandesc ca eu te iubesc, ar fi o erezie
Tu traiesti prin toti cei care imi sunt dragi mie
Si dragi poa' sa fie si o mie
Cat iubesti cu mine, rad de parca ar fi o comedie
Cand nu te simt, tremur de parca as fi o papadie
Fii tu vantul care o sa-mprastie tot ceea ce voi scrie
Aceasta viziune despre o noua Romanie
Momentan afectata de tiranie, interese si lacomie
Cautam cai catre nemurire prin suburbie
Salvarea nu tine cont de saracie sau bogatie
Omul trebuie sa stie ca-s doar unelte
Si lumea e o orchestra facuta sa atinga note perfecte
Intotdeauna m-am uitat la film pentru actori niciodata pentru efecte
(Haha) Cred ca aveti mintile defecte.