Versuri: Muze

Destinul mi-e scris în stele, merg zilnic cu bune și rele în față,
Fac față mai bine la toate, că de-un timp îmi curge căldură prin vene.
Îi mulțumesc Lui pentru toate, că vede greșelile mele
Si mereu mă trece prin tot ce-am nevoie să le duc și să învăț ce trebuie din ele.

Visez la o casă, familie, viață sănătoasă, văd altfel decorul,
Schimb lucruri ce par să m-așeze și abia aștept parcă să văd ce aduce viitorul.
Am învățat să apreciez altfel și cerul senin, dar și norul,
Am zile când mă simt viu și atât de bine, că-mi vine să închid și să arunc telefonul bro.

Mai reduc din volum bro, fug de gălăgie, mai umplu din goluri bro.
Pulsez energie și îmi iese magie când le zic, că-mi știu bine rolul bro.
O fac pentru mine, cât și pentru tine, și aș vrea s-o fac pentru tot omul bro.
Că-mi amintesc zile din viață când mă simțeam parcă-s un negru la Polul Nord.

Conștient că toate au rolul lor, și multe le învăț cât trăiesc.
Și așa fac în viață toți oamenii, vor nu vor...
Și lucruri ca astea le simt, nu mă rezum doar să vorbesc.
E mai ușor să fii închis și să taci sau să critici decât să poți să zici un mulțumesc.

În spate las vremuri apuse, azi inspir esența, pe buze am
Gânduri curate ce ies și le tes împreună, le scot asumat fără scuze.
Mă uit în trecut, mă văd cât eram de gol într-un timp și în jur cât de frig se făcuse
Și nu se mai vedea lumină la capăt de tunel, nici soarele sau chipul muzei.

Fix ca într-un muzeu - comori închise în interior.
...am trecut prin multe, but there you go:
M-am iertat și am iertat în jurul meu și-o spun și pentru ceilalți să știe,
În speranța că le va fi bine și dacă e bine pentru ei, e și pentru mine.