Versuri

Refren:
Camera ei,
Muzeul dragostei,
De astăzi s-a închis
Și m-am trezit din vis,
Camera ei,
O lume fără chei,
Chiar dacă azi a fost ultima zi,
Din nou, ne vom găsi.

Strofa 1:
Și mi-am promis c-o să m-adun
Și mi-am promis că n-o s-o mai sun,
Dar ea mă face să nu mai fiu om de cuvânt.
Și iar alerg pe străzi băut,
Că poate uit tot ce m-a durut,
Dar doare din ce în ce mai mult.
Cine m-o fi pus să o privesc?

Refren:
Camera ei,
Muzeul dragostei,
De astăzi s-a închis
Și m-am trezit din vis,
Camera ei,
O lume fără chei,
Chiar dacă azi a fost ultima zi,
Din nou, ne vom găsi.

Strofa 2:
Și-am încercat și la alte uși,
Chiar și la poarta lui Brâncuși,
Dar tot de vocea ei mi-e dor, la duș.
Din câte uși pe lume s-au construit,
Fix la a ei am ciocănit
Și am rămas, pe veci, al ei neiubit.
Cine m-o fi pus să o sărut?

Refren:
Camera ei,
Muzeul dragostei,
De astăzi s-a închis
Și m-am trezit din vis,
Camera ei,
O lume fără chei,
Chiar dacă azi a fost ultima zi,
Din nou, ne vom găsi.
Camera ei,
Din nou, ne vom iubi.
Camera ei,

Camera ei,
Muzeul dragostei,
De astăzi s-a închis
Și m-am trezit din vis,
Camera ei,
O lume fără chei,
Chiar dacă azi a fost ultima zi,
Din nou, ne vom găsi.

Refren:
Camera ei,
Muzeul dragostei,
De astăzi s-a închis
Și m-am trezit din vis,
Camera ei,
O lume fără chei,
Chiar dacă azi a fost ultima zi,
Din nou, ne vom găsi.
Camera ei,
Din nou, ne vom iubi.
Camera ei,